DESPRE CELE 9 LUNI DE SARCINA SI DUPA

La fel de bine cum poate fi o perioada a bucuriei, sarcina si post-partumul reprezinta o perioada de maxima vulnerabilitate pentru parteneri, in care echilibrul si dinamica anterioara a cuplului se modifica complet si in care pot apare multe probleme relationale si de cuplu.

Tumultuoasa, intensa, perioada perinatala (sarcina si primele luni dupa nasterea bebelusului) se aseamana cu adolescenta ca grad de bulversare: psihica, corporala, hormonala, relationala, etc. Marea majoritate a mamelor si a tatilor se lupta cu emotiile lor in timpul sarcinii si dupa venirea bebelusului, fenomene absolut firesti intr-o perioada de transformari si ajustari psihice, afective. Reactia femeii cat si a barbatului la venirea pe lume a propriului lor copil este influentata de ceea ce a simtit fiecare in copilaria sa.

CUM SE SIMTE MAMICA?

Dorinta de a avea un copil este poate cea mai naturala, dar in acelasi timp complexa dorinta pentru o femeie.Tesatura fina intre constient si inconstient, intre prezent si trecut, expresie a iubirii intre un barbat si o femeie, aceasta dorinta se afla in inconstientul femeii cu mult timp inaintea proiectului concret de a avea copii. Se poate intampla ca pentru unele femei accesul la maternitate sa fie anevoios: fie prin crearea unor blocaje fizice in calea conceptiei, sau a capacitatii de a purta sarcina, fie mai tarziu prin dificultatea de a se acorda emotional cu propriul bebelus si de a se simti mama.

Dupa nasterea bebelusului, majoritatea femeilor experimenteaza: anxietate, grija excesiva, depresie, tristete, neajutorare, teama, vinovatie, tulburari de somn (chiar si atunci cand bebelusul doarme). Riscul de a prezenta dificultati emotionale dupa nasterea unui copil este mai mare decat in oricare alt moment al vietii unei femei.

CUM SE SIMTE TATICUL?

Nici pentru viitorul tatic lucrurile nu sunt mai simple: el trebuie sa faca fata acestei mari necunoscute care este sarcina, apoi sa se acomodeze cu ideea de a fi in primul rand tata si in secundar fiu al parintilor sai, sa accepte ideea de a trece pe planul doi pentru partenera sa. De la dorinta de copil a tatalui (atunci cand ea exista …) pana la a deveni tata drumul este sinuos, insamantat cu multe obstacole si blocaje. Desi se vorbeste mai putin despre ea, exista depresie paterna in perioada sarcinii partenerei si imediat post-partum.

Trairile taticilor nu sunt nici pe departe mai putin intense sau complexe decat ale partenerelor lor, astfel incat in aceasta perioada pot aparea o multitudine de comportamente cum ar fi: refuzul sarcinii, evadarea in munca, in alcool, in relatii extraconjugale, fuga in familia de origine, sau altele.